Surprinzătorul FMI
Conferința de presă ținută azi dimineață de
către șeful misiunii FMI pentru România, doamna Andrea Schaechter a reușit să
mă surprindă.
Chiar nu știu ce să mai cred ! Știam că
filozofia FMI este discutabilă, că în ciuda declarațiilor doamnei Catherine
Lafargue, continuă să propăvăduiască politicile de austeritate și că își mai
găsește cu greu clienți în Europa dar nu știam că a devenit și membru USL.Să-mi fie cu iertare dar nu pot să cred altceva în urma celor declarate în conferința de presă.
Faptul că dna. Schaechter laudă măsura guvernamentală de a reduce pe o perioadă de doi ani ,unei anumite categorii a populației, rata rambursării crerditelor nu poate fi altfel catalogată decât ca o poziționare politică în rândurile USL.
Oare FMI a uitat chiar și cele mai simple legi și principii ale economiei de piață, a abandonat orice urmă de profesionalism sau , poate, a devenit adeptul aritmeticii simple practicate de către domnul Gherghina în politica bugetară. O astfel de măsură nu se poate explica decât printr-o aritmetică simplă, de tip contabil care nu se bazează pe analize și studii de impact și nici pe sesizarea efectelor perverse.
Mă așteptam din partea FMI la o prezentare profesionistă a acestei măsuri preconizate de către guvern, plecând măcar de la unele neclarități și inadvertențe vizibile cu ochiul liber. Astfel :
1. Care este modalitatea legală și în conformitate cu principiile nescrise ale economiei libere și de piață prin care guvernul ( statul) intervine în structura și derularea unui contract ( comercial) dintre două părți private ?
2. A existat o negociere între guvern și toate băncile private ( majoritar capital străin) care s-a finalizat prin acordul băncilor de a renunța pe parcursul a doi ani la o parte din beneficiu ? S-a negociat principalul sau dobânda ? S-a stabilit ca după doi ani băncile să nu încerce o recuperare prin modificări de contract ?
3. Dacă nu au avut loc negocieri finalizate prin acordul băncilor rezultă că statul va plăti acestora diferența. De unde ? Din buget. Se crează o discriminare pe de parte între datornici și pe de altă parte între beneficiarii de reducere și totalitatea plătitorilor de impozite și taxe
4. Este corect să fie protejați unii datornicii aflați în dificultate față de alte categorii de bază și mult mai numeroase ale populației, aflate și ele în dificultate, cum ar fi tinerii sau șomerii de peste 45 de ani ? Datornicii sunt victimele propriei lor decizii dar șomerii sunt victimele stării generale a economiei , nu al unor decizii personale . Nu ar fi mai înțelept să se pună în aplicare măsuri de creare de locuri de muncă ( de exemplu, reducerea CAS de care dna. Schaechter nici nu a mai amintit) care ar avea efect global și nu numai la nivelul unei minorități ?
5. De ce nu s-a încercat o protecție mai eficientă a datornicilor prin acțiuni de depistare și atacare a prevederilor abuzive din contractele de creditare ?
6. Motivarea guvernamentală a acestei măsuri, aceea de a crește consumul nu are susținere deoarece eventualele venituri suplimentare ale beneficiarilor de reducere ( nici nu se cunoaște , măcar estimativ, suma totală) vor fi anihilate de creșterea generalizată a prețurilor prin introducerea de la 1 aprilie a.c a accizei la motorină și benzină.
7. Măsura este un precedent periculos care poate crea o creștere a ilegalităților și a corupției prin preluarea de credite prin interpuși , posibili beneficiari ai măsurii, în favoarea unor persoane terțe. Pe lângă ilegalitate intervine și un proces de atac la libera concurență, măsura de reducere putând fi interpretată (fiind acoperită din buget) și ca o formă mascată de subvenție.
Deocamdată, fără răspuns la aceste întrebări, măsura pare a fi un cadou electoral în vederea alegerilor din acest an.
4/02/2014
