România, copilul vitreg al UE când vine vorba de bani
Primim cei mai puţini bani pe cap de locuitor faţă de ţări precum Ungaria, Cehia, Slovacia sau Lituania, care primesc dublu
Coşea: Uniunea Europeană nu aruncă seminţe la gâşte, ci alege gâştele care trebuie să fie hrănite
Olteanu, UNPCPR: România a fost dintotdeauna privită ca o soră mai mică, care nu a avut niciodată un loc privilegiat la masa părinţilor Europei
În perioada 2014-2020, România are alocate fonduri europene în valoare de aproximativ 21 de miliarde de euro pentru politica de coeziune. Raportată la numărul de locuitori, alocarea este cea mai mică din UE, de aproximativ 1.000 de euro/locuitor, în timp ce în Ungaria, de exemplu, este 2.000 de euro/locuitor.
"Problema care s-a discutat mai demult nu a fost luată în considerare. Prezentarea sumei totale a fondurilor care vin într-o ţară este o chestiune de manipulare care este pornită de la Bruxelles şi întărită în România de către guvernare pentru a arăta în ce măsură este sprijinită sau în ce măsură este simpatizată de Bruxelles. În realitate, Uniunea Europeană încă din anul 2007 are o teorie sau o filosofie care a reieşit din cuvântările unor comisari europeni, dar care nu a fost luată în considerare la noi în ţară, şi anume că alocarea fondurilor se face şi în funcţie de capacitatea valorificării lor, adică, aşa cum s-a vorbit atunci Uniunea Europeană, nu aruncă seminţe la gâşte, ci alege gâştele care trebuie să fie hrănite, a fost o expresie care a apărut în Parlamentul European în cadrul unei şedinţe la care am fost şi eu martor ca deputat şi a fost în 2007 cu ocazia vizitei doamnei Angela Merkel în Parlamentul European, a fost o idee care a trecut neobservată", a declarat, pentru Curierul Naţional, analistul economic Mircea Coşea.
"România face dovada incapacităţii de a prioritiza nevoile"
El a spus că România nu numai că nu face dovada valorificării acestor fonduri, face şi dovada incapacităţii de a prioritiza nevoile pe care le are în folosirea acestor fonduri.
"Uniunea Europeană alocă fondurile pentru România în baza reglementelor pe care le are, şi anume repartizarea fondurilor la ţările membre făcând abstracţie de criteriul esenţial, şi anume valorificarea lor. Atât timp cât noi nu suntem capabili ca să prezentăm programe serioase cu prioritizări care să meargă în linia apropierii României de către media europeană, ceea ce se doreşte, adică criteriile de convergenţă, nu ne putem aştepta la o creştere a acestor fonduri mai ales în perioada în care bugetul european este renegociat şi în care fondurile sunt diminuate în funcţie de restricţiile pe care însăşi UE le are. Nu trebuie să mai prezentăm fondurile europene ca fiind un factor de creştere economică în România, o speranţă de îndeplinire a unor obiective de modernizare plecând de la volumul fondurilor alocate atâta timp cât noi nu facem nici un fel de evaluare pe criteriul un euro investit în România cât venit aduce la sporul venitului naţional, adică o valorificare, o eficientizare a fondurilor", a explicat Coşea.
UE nu poate fi condamnată pentru ceea ce face cu România
El a afirmat că până în momentul de faţă UE nu poate să fie condamnată pentru ceea ce face cu România. "Până în momentul de faţă, UE nu poate să fie condamnată pentru ceea ce face cu România, pentru că România nu dă dovada că fondurile pe care le dă României din contribuţia altor ţări, deci din contribuţia celor care plătesc impozite în alte ţări nu sunt utilizate în scopul politic pe care UE îl are, acela de a egaliza nivelurile de dezvoltare, de a stopa migraţia şi de a asigura fiecărui cetăţean european în orice ţară merge el aceleaşi condiţii ca în propria ţară", a conchis Mircea Coşea.
