Antena3

Ministrii Guvernului Ponta III, CRITICATI de un profesor de economie. "Va fi greu sa faca fata"

Profesorul de economie Mircea Cosea nu s-a aratat impresionat de noii ministri tineri din Cabinetul Ponta III, dar nici unele mutari de la un minister la altul nu le considera potrivite."Nu am nicio parere negativa in legatura cu cineva, sa-i lasam macar o luna, sa vedem de fac", a spus Cosea.Iata ce a spus Mircea Cosea, sambata, la emisiunea Q&A, de la Antena 3:Rovana Plumb, la Ministerul Muncii- discursul domniei sale de la Comisie nu m-a surprins, imi arata ca nu are o percepere foarte clara a problemelor- este entuziasta, cu masuri imposibil de aplicat- cred ca ar fi trebuit sa ramana la Ministerul Mediului- sa promiti ca scoti oamenii din saracie, dar sa nu stii care e pragul saraciei... ma puneti in situatia de a ma intreba ce va face doamna Plumb acolo, in situatia unor lucruri care au ramas nerezolvate- la Mediu a fost un ministru perfect, a avut rezultate foarte bune Ioana Petrescu, la Ministerul Finantelor- sunt pentru includerea persoanelor tinere in guvern, dar o diploma de Harvard nu este e o garantie ca lucrurile vor merge bine in minister- m-a impresionat discursul ei din comisie, arata ca ea cunoaste teoretic economia moderna- imi fac griji in legatura cu cariera domniei sale, va fi greu pentru ea sa faca fata daca ramane la nivelul manualelor pe care le cunoaste atat de bine - cred ca e o alegere foarte buna, pe care Ponta a facut-o, e un castigBogdan Stanoevici, ministrul delegat pentru Romanii de Pretutindeni - traieste cu impresia ca poate sa ne dea lectii, pentru ca vine din alta tara- el are solutii la toate problemele, desi in practica e foarte greu acest lucru. Mircea Cosea, despre Dan Sova, ministrul Transporturilor- eu il aprecizez pe Sova, il consider unul dintre cei mai inteligenti si culti tineri - sunt convins ca la Transporturi, poate fi bunMircea Cosea, despre Constantin Nita, la Ministerul Economiei- nu stiu ce va face el acolo- din prezentarea lui de la Parlament nu stiu ce are de gand sa faca, el merge pe ideea sa fie bine, ca sa nu fie rauRazvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie- CV-ul lui e de-a dreptul impresionant - ar putea sa aiba in guvern un cuvant care sa mentina simpatia lui pentru vechiul loc de munca (OMV Petrom).

 

Creditele neperformante, marea provocare a sistemului bancar in 2014

Sambata, 08 Martie 2014, ora 09:15

Interviu realizat de Larisa Nicolae pentru ”Business 24”

 

 

Stabilizarea creditelor neperformante este cea mai dificila provocare pentru institutiile de credit in acest an. Desi continua sa erodeze rezultatele financiare, specialistii financiari avertizeaza ca nu exista in prezent solutii care pentru stoparea cresterii ratelor neperformante.

Ponderea restantelor de peste 90 de zile din volumul total de credite si dobanzi acordate de banci a ajuns in decembrie 2013 la 21,87%, fata de 18,24% la finalul lui 2012, conform ultimelor statistici publicate de Banca Nationa a Romaniei. In 2010, rata creditelor neperformante era de doar 11,85%, asadar de 2 ori mai mica.

"Este foarte greu sa se gaseasca o solutie pentru stoparea creditelor neperformante, iar daca s-ar putea gasi, ea ar o solutie de ordin general. Asta ar inseamna o crestere a veniturilor populatiei, ceea ce nu se pune in discutie in momentul de fata. Eu nu vad posibilitatea ca de pe o zi pe alta sa asistam la o imbunatatire a raportului de rambursare", a declarat analistul economic Mircea Cosea, pentru Business24 .

Spre exemplu, in cazul liderului pe piata bancara BCR, rata creditelor neperformante (NPL) din portofoliul total de credite la 31 decembrie 2013 a fost de 29,2%, mentinandu-se stabila fata de trimestrele anterioare in baza unor eforturi de recuperare eficiente, vanzari de portofolii si in pofida reducerii totale a portofoliului de credite.

Procedura de "write-off" a creditelor neperformante

Banca Nationala a Romaniei discuta cu auditorii financiari pentru a gasi o solutie de write-off a creditelor neperformante, adica scoaterea in afara bilantului a respectivelor credite ce nu mai pot fi recuperate de la clienti.

In opinia analistului economic, implicarea BNR in acest proces este binevenita din punct de vedere al intentiei bancii centrale de a influenta raporturile macroeconomice, pentru ca aceste credite neperformante au o influenta negativa pe echilibrul macroeconomic si pe piata bancara. Insa este o problema care tehnic nu poate duce la rezulate foarte importante.

"Auditorii nu isi pot schimba nici metodele, nici viziunea pe care o au si nici rolul lor. Nu este o solutie care sa reuseasca sa stopeze cresterea ratelor neperformante", afirma analistul.

Recomandarea acestuia este ca bancile sa discute cu fiecare partener, sa aiba o politica mai flexibila si sa treaca la un proces de renegociere a creditelor si la o incercare de amanare a acestuia, pentru ca exista cazuri in care solutii s-ar putea gasi.

"Ar fi foarte bine daca s-ar putea mentine cel putin la nivelul la care sunt acum, fara ca acestea sa aiba o crestere importanta in viitor, posibila datorita scaderii intr-o anumita proportie a puterii de cumparare. Intra in vigoare la 1 aprilie noile taxe care vor duce la o crestere a preturilor in cascada, iar alte masuri care sa ridice veniturile chiar daca ar avea un efect electoral, eu nu le vad posibile in viitor", sustine Cosea.

In acelasi timp, acesta este de parere ca bancile sunt supuse unor presiuni foarte mari avand in vedere si dificultatile economice care au aparut pe fundalul instabilitatii politice, dar si presiunile din partea Ucrainei, si in perioada urmatoare este posibil ca acestea sa fie prudente ceea ce automat nu va conduce la o flexibilizare a raportului cu clientii.

Cum va evolua in 2014 rata creditelor neperformante

Analistul Mircea Cosea nu vede posibilitatea ca dupa o zi pe alta sa asistam la o imbunatatire a raportului de rambursare, insa nu exista nici riscul ca acestea sa creasca foarte mult.

"Creditele neperformante vor ramane la nivelul la care sunt acum, cu mici abateri in sus sau in jos. Doar o imbunatatire pe ansamblu a situatiei pietei bancare poate duce la un trend de reducere a creditelor neperformante. Insa experienta pe care Romania o are in neperformanta acestor imprumuturi va face ca bancile sa fie in continuare reticente in acordarea creditelor si mai ales in acordarea acelor credite de consum", concluzioneaza Cosea.

 

Romania, un haos general. Ce masuri economice sunt puse in pericol

Cum e subminata economia de haosul din Romania (M. Cosea)

Autor: Larisa Nicolae

Joi, 27 Februarie 2014, ora 15:30

Foto: EVZ

Schimbarile intempestive din ultima perioada, generate de ambitii si orgolii politice, submineaza avantajul dat in 2013 de cresterea economica, astfel ca 2014 ridica multe semne de intrebare, potrivit analistului economic Mircea Cosea
Cu toate acestea, 2014 este anul in care nu vom asista la masuri foarte importante in economie, este de parere analistul.

Mai mult decat atat, din cauza implicarii policticii in economie intr-o maniera abuziva, dar si ilogica, Romania a pierdut sansa de a avea un ritm de crestere important anul acesta.

"Miscarea politica facuta pe baza de ambitii si cu scopul obtinerii unor posturi in guvern submineaza avatajul pe care cresterea economica ni l-a dat in 2013. Este o pierdere enorma pe care o suferim pentru ca instabilitatea politica, grevata de ceea ce se intampla in Ucraina si cu ceea ce se intampla la ASF, da dovada ca in Romania este un haos general", a declarat Mircea Cosea pentru Business24.

Acesta se arata ingrijorat de schimbarile intempestive care "nu au nici un fel de argument economic, dar care destabilizeaza profund programul de crestere pe 2014".

Masurile puse in pericol de criza politica

Ca urmare a faptului ca am cazut intr-o capcana a improvizatiei guvernamentale, Romania risca sa piarda foarte mult interes investitional, crede analistul.

Dezvoltarea in 2014 si 2015 este una din pricipalele masuri care va fi prejudiciata de schimbarile de pe scena politica, spune acesta.

"Noul guvern va vrea sa isi imbunatateasca imaginea pe care a pierdut-o cu aceasta cearta si va incerca din toate puterile sa respecte angajamentele pentru ca intra in program electoaral.

Va face acest lucru prin punerea in aplicarea unor masuri cum ar fi eliminarea impozitului pe profitul reinvestit, reducerea CAS-ului si va incerca poate chiar o reducerea a TVA la anumite produse. Insa toate acestea se vor face cu costuri foarte mari care vor prejudicia dezvoltarea in 2015 si nu se stie daca aceste masuri vor fi si in acord cu FMI", sustine analistul.

O alta masura pusa in pericol este Privatizarea CFR Marfa. Avand in vedere rezultatul si experienta foarte proasta de anul trecut, privatizarea CFR Marfa nu va avea succes nici in 2014, spune expertul.

"Nu cred ca in situatia actuala privatizarea CFR Marfa va avea succes pentru ca interesele pentru infrastructura unei zone aflate la marginea unui pericol major sunt aproape nule in acest moment.

Este sfarsitul lunii februarie, iar pregatirea privatizarii intr-o maniera corecta si profesionista ar dura de la sase pana la opt luni. Ori eu nu vad sa se intample asta, avand in vedere si rezultatul si experienta foarte proasta de anul trecut", completeaza Cosea.

Potrivit acestuia, la nivelul guvernului nu a existat nici o preocupare pentru pregatirea acestei privatizari, ba dimpotriva, s-au vazut lucruri mult mai grave cum ar fi reintrarea in insolventa a Hidroelectrica, o masura prezentata ca un mare succes - lupta impotriva "baietilor destepti"- dar care s-a dovedit a fi ineficienta.

"Golul din Buget": Potrivit analistului economic, introducerera si aplicarea accizelor este inevitabila pentru ca nevoia de bani pe care o are bugetul nu va putea sa fie satisfacuta altfel.

"Acest lucru va conduce la o crestere a preturilor pana la ultimul produs si suntem in marele pericol ca pe la jumatatea anului sa avem una din cele mai scumpe benzine din Europa.

Luand in calcul toate accizele si toate elementele care intra acum in pretul litrului la pompa si, de asemenea, luand in calcul efectul minim al accizei, am ajuns la concluzia ca pretul se va apropia de 7 lei", avertizeaza analistul.

Masura de reducere a ratelor nu este considerata serioasa in opinia analistului, intrucat ea nu apare in scrisoarea de intentie catre FMI.

"Aceste intelegeri nu le consider serioase pentru ca sunt doar verbale, dar ele privesc situtia bugetului Romaniei" afirma Cosea.

Absorbtia fondurilor UE si investitiile straine, prejudiciate

O serie de alte masuri punctuale luate de guvern si care puse cap la cap ar fi avut un rezultat cat de cat important, risca a fi primejduite de criza politica. In opinia analistului, anul acesta nu vom mai asista la o crestere importanta a absorbtiei de fonduri europene si a investitiilor straine.

De asemenea, va fi foarte complicat pentru Banca Nationala a Romaniei in contextul politic si intrenational sa mentina rata de schimb la un nivel acceptabil. In acelasi timp, din cauza pierderii interesului pentru piata romaneasca, exista riscul sa asistam la o crestere a preturilor, mai spune Mircea Cosea.

Destramarea USL si schimbarile de pe scena politica romaneasca

Criza politica din ultima vreme a fost generata de demisia ministrilor liberali din functii, dupa ce Uniunea Social Liberala (USL) a fost desfiintata de catre presedintele Partidului National Liberal, Crin Antonescu.

Fostul prim-ministru liberal, Calin Popescu Tariceanu, a anuntat ca nu este de acord cu ruperea USL, si a anuntat, de asemenea, intentia de a forma un nou partid si de a candida la alegerile prezidentiale impotriva lui Crin Antonescu.

Premierul Victor Ponta anunta, la randul sau, ca are in plan refacerea USL, cu un candidat unic la prezidentiale, fie el Tariceanu sau Antonescu.

Noul Guvern poate schimba strategia fiscal-bugetara. Dar nu vrea

Schimbarea structurii guvernamentale permite Guvernului rezultat in urma unei noi majoritati parlamentare sa schimbe Strategia fiscal-bugetara stabilita de vechiul Executiv, a declarat presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, in contextul destramarii aliantei de guvernare si al negocierilor pentru formarea unui nou Guvern.

Insa analistul nu se arata convins de decizia guvernului de a face aceasta schimbare de teama alegerilor. "Cred ca se va gandi de doua ori inainte. Aceasta schimbare nu are cum sa aduca nimic bun imediat si ca sa nu cumva sa il prejudicieze la alegeri, nu va face lucrul acesta" completeaza analistul.

Acesta este de parere ca se va incerca sa se mentina imaginea unei economii prospere asa cum s-a facut si pana acum, adica "va fi mai multa propaganda decat masuri".

Intrebat daca va introduce in acest an taxa de solidaritate, cu care PNL nu era de acord, dar in conditiile in care liberalii s-au retras acum de la guvernare, Ponta a spus ca in acest an nu doreste sa schimbe sistemul fiscal.

"Initial PNL a fost de acord (cu taxa de solidaritate - n.r.), dupa aceea nu a mai fost de acord, dar s-ar putea sa fie din nou de acord. Important este ca nu dorim in acest an sa schimbam niciun fel de sistem fiscal.

Nu se creste nicio taxa peste 16%. Din pacate, nu o sa putem, cel putin in 2014, sa aplica ceea ce am stabilit cu PNL, si anume cotele de 8% si 12% pentru cei cu venituri mici, pentru ca bugetul este deja facut. Daca o sa putem in 2015, in mod sigur o vom face", a spus Ponta.

 

COȘEA : 2014, un an înşelător pentru economie

Interviu Curierul Național

 

Coşea: Se va crea impresia că este un an bun care va duce economia în sus, dar bazele sunt artificiale ceea ce înseamnă că 2015 va deconta toate cheltuielile
"Creşterea economică din 2013 este pierdută prin cheltuielile guvernamentale mai mari şi prin evaziune, deci nu avem o bază solidă de declanşare a economiei în 2014"

Produsul Intern Brut al României a crescut anul trecut cu 3,5%, potrivit primelor estimări ale Institutului Naţional de Statistică (INS), semnificativ peste cele mai recente prognoze ale autorităţilor (2,8%) şi analiştilor, după un avans de 5,2% în ultimul trimestru faţă de octombrie-decembrie 2012. Pentru 2014, Guvernul şi FMI mizează pe un avans economic de 2,2%.
"Anul 2014 va înregistra o creştere a consumului intern nu foarte mare, dar va înregistra, pentru că Guvernul având două elemente electorale importante de rezolvat va forţa creşterea veniturilor. Decontarea acestor creşteri care se face pe bază ireală - pentru că nu avem o creştere corespunzătoare a productivităţii muncii - se va face după alegeri în anul 2015. Deci, 2014 după părerea mea este un an înşelător, se va crea impresia că este un an bun care va duce economia în sus dar bazele sunt artificiale ceea ce înseamnă că 2015 va deconta toate cheltuielile. Asta şi pentru că această creştere economică a anului 2013 nu este valorificată productiv. Creşterea economică din 2013 este pierdută prin cheltuielile guvernamentale mai mari şi prin evaziune, deci nu avem o bază solidă de declanşare a economiei în 2014 ci doar această impresie că economia merge bine. Efectele nu sunt încă cunoscute, deci nu am mari speranţe că anul 2013 va fi continuat cu o rată de creştere măcar asemănătoare în 2014 şi în continuare", a declarat, pentru Curierul Naţional, analistul economic, Mircea Coşea.
Întrebat care sunt principalele provocări pentru acest an, Coşea a indicat anul electoral, situaţia incertă a agriculturii, rata de schimb valutar şi posibile mişcări sociale. "Principala provocare este anul electoral, deci instabilitate politică. În al doilea rând, nu cunoştem încă situaţia agriculturii în 2014, nu ştim dacă ea va fi la fel de bună ca în 2013 ca să ne ducă mai departe. O altă provocare este rata de schimb care în an electoral nu întotdeauna urmează drumuri economice, anumite sinuozităţi datorită contracţiilor sociale şi politice care au loc. De asemenea, cred că în 2014 vom mai avea încă o provocare importantă şi anume cred că vom avea posibilitatea unor mişcări sociale", a precizat analistul.
El a afirmat că nu putem să negăm că la această dată economia României conform statisticii arată mai bine decât ne-am fi aşteptat. "Este o conjunctură favorabilă de care România a beneficiat, în principal o reluare, este adevărat nu foarte tumultoasă, dar o reluare a pieţei auto în Europa de Vest, iar exportul nostru a contribuit. Un lucru extraordinar de important, covârşitor, este producţia agricolă care a forţat şi exportul de cereale, deci este absolut conjunctural", a explicat Coşea.
Potrivit fostului ministru al Economiei, avansul PIB de anul trecut "se datorează în primul rând unor factori naturali, - meteodependenţa agriculturii româneşti, de această dată  a fost un factor favorabil, şi, în al doilea rând, activităţii bune pe care capitalul străin şi multinaţionalele o au în România, ele fiind la baza exportului pe care l-am avut.
Întrebat pe ce se vor baza motoarele creşterii economice în 2014 şi ce sectoare ar trebui prioritizate de către Guvern, Mircea Coşea a arătat că nu există deocamdată niciun fel de imagine asupra intenţiei Guvernului de a folosi această creştere economică ca o bază pentru menţinerea trendului şi în acest an.

Veniturile suplimentare, anihilate de creşterea preţurilor

"Guvernul nu are niciun fel de opţiune, iar cea pe care o are este contradictorie. Adică Guvernul intenţionează ca pe lângă export să promoveze şi o creştere a consumului intern, lucru pe care îl face contradictoriu. Măsura aceasta cu reducerea ratelor la jumătate la credite este una cu efecte perverse mai mari decât efectele pozitive şi foarte greu de pus în aplicare", a explicat Coşea principalele provocări ale anului 2014.
Toate veniturile pe care Guvernul le-a dat sau intenţionează să le dea suplimentar populaţiei prin măsurile pe care ni le-au spus pentru a forţa consumul vor fi anihilate în mare măsură prin creşterea preţurilor care este explicată prin introducerea accizei de la 1 aprilie, a explicat analistul economic, făcând referire la majorările deja făcute ale salariilor şi pensiilor, la creşterile salariului minim dar şi la  elemente care sunt încă în discuţie precum reducerea CAS şi a impozitării pe profitul reinvestit.
"Acciza la combustibil va avea un efect de cascadă, un efect în lanţ asupra tuturor preţurilor la produse şi la servicii în România. Mai este şi taxa pe stâlpi, pe instalaţiile industriale, care va contribui şi ea la ridicarea preţurilor, mai este liberalizarea preţului la gaz care va conta în sensul creşterii şomajului pentru că multe întreprinderi care folosesc gazul nu mai pot să mai lucreze în continuare. Mai este creşterea preţului la gigacalorie care a desfiinţat practic producţia de legume şi fructe autohtone în solarii şi sere", a mai spus Coşea, precizând că 2014 are şi măsuri pozitive de aşteptat încă nu puse încă în practică şi măsuri negative care contrabalansează într-un fel măsurile pozitive.

>

Interviu Coșea :Sistemul bancar ramane in zodia fuziunilor si in 2014. Afla ce mutari pregatesc creditorii din Romania

 

Datorita potentialului relativ modest de crestere pe care il ofera acest an afacerilor din domeniul bancar, fuziunile vor reprezenta o strategie dezirabila si in 2014. Dincolo de avantajele strategice evidente ale reorganizarii pietei, fuziunile vin la pachet si cu o serie de riscuri care pot afecta piata romaneasca, precum restructurarile masive de personal si politizarea conducerii.


Aspectele pozitive si negative ale fuziunilor pe piata bancara


"In general, in alte tari si in alte perioade, fuziunile au reprezentat o sporire a capacitatii de finantare a economiei si o oarecare liberalizare conceptuala a politicilor bancare in sensul unei mai mari implicari in economia reala si a unor mai mari libertati in ceea ce priveste alegerea clientilor" a declarat pentru Business24 Mircea Cosea.
Exista de asemenea si alte aspecte pozitive, precum repozitionare pe piata a unor banci care par sa fie mai puternice si care din acest punct de vedere vor avea un cuvant mai greu de spus in relatia cu BNR si in relatia cu alte banci comerciale pe piata.

Pe de alta parte, exista si efecte negative. Acestea sunt legate de o anumita tendinta de monopolizare a politicilor bancare pe piata creditului comercial, de o oarecare impunere din partea bancilor puternice aparute din fuziuni a unor criterii de evaluare a creditului si a elementelor principale ale acestuia cum ar fi termenul, dobanzile, garantiile.

De asemenea, vor exista aspecte negative si din punct de vedere al raporturilor pe piata muncii, pentru ca de obicei aceste fuziuni sunt urmate de restructurari masive de personal, de sedii, de locatii. "Acestea sunt elemente care duc la crestrea numarului somajului in randul personalului bancar" sustine analistul.

In acelasi timp, efectele negative ar putea sa apara si din punctul de vedere al bancii care face fuziunea si care, reprezentand o banca din strainatate, ar putea sa aduca in Romania un punct de vedere mai clar si mai precis al unor banci din strainatate privind expunerea pe piata romaneasca.

Nu in ultimul rand, mai exista un efect negativ pe care analistul economic il previzioneaza, si anume acela al "politizarii consiliului de administratie si al conducatorilor, pentru ca presiunea politica va juca un rol important si in fuziunile pe piata romaneasca, prin negocieri cu banca mama sau chiar prin niste presiuni care sunt mai putin cunoscute in culise."

Fuziunile continua in 2014

Directorul Directiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, a aratat ca in materia fuziunilor in 2014 exista doua banci care "se tatoneaza", dupa ce au ajuns la concluzia ca exista compatibilitate atat pe protofolii cat si pe modelul de afaceri.

"Actionarul uneia doreste, iar actionarul celeilalte si da si nu. Una dintre institutii este din grupul doi de banci, cu o cota de piata intre 1% si 5%, cealalta este cu o cota sub 1%. Niciuna dintre cele doua banci nu este din Grecia", a detaliat Cinteza.

Oficial insa, mai multe banci sunt de vanzare, iar cele mai plauzibile tranzactii ce s-ar putea realiza in 2014 sunt vanzarea unui pachet minoritar de actiuni al Bancii Comerciale Carpatica si preluarea subsidiarelor Millennium Bank si Marfin Bank.

Agenda celor mai probabile tranzactii ale anului 2014

Millennium Bank: Millennium BCP, cea mai mare banca listata din Portugalia in functie de active, se va retrage din Romania prin vanzarea subsidiarei Millennium Bank, care detine sub 1% cota de piata, decizia facand parte dintre masurile de restructurare convenite cu reprezentantii Comisiei Europeane. Termenul limita convenit cu Comisia Europeana pentru vanzare este iunie 2015, insa banca asteapta cu incredere sa gaseasca in 2014 un cumparator.

Marfin Bank: Intr-o etapa mult mai avansata de derulare a pricedurii de vanzare se afla si Marfin Bank. Tranzactia preconizata cel tarziu pana la finalul anului nu s-a realizat, insa banca cipriota este in continuare de vanzare.

"Fuzionarea se poate face si in conditii in care avantajele nu sunt imediat vazute, pentru ca cel care fuzioneaza cu putere mai mare mizeaza pe preluarea cotei de piata pe care o are cealalta banca. In cazul Marfin Bank, cel care face fuziunea s-ar incarca cu o serie intreaga de defecte, de nereguli si de daune. Este o chestiune greu de relizat pana la tremenul dat de FMI", a declarat analistul Cosea.

Banca Comerciala Carpatica: Atunci cand apar discutii despre banci locale de vanzare, Banca Comerciala Carpatica ocupa un loc special, in ultimii ani vehiculandu-se cateva informatii despre posibili pretendenti ai institutiei de credit din Sibiu. In final insa, nu s-a infaptuit nimic.

"In cazul bancii Carpatica, o fuziune ar insemna o incercare de a o salva in ultima instanta si nu prin culoarul asigurarilor, ci pe cel bancar. Dar ar fi o exceptie. Eu nu pun in discutie cazurile particulare, in care se incearca sa se salveze o banca sau sa salveze o situatie care atrage dupa ea mai multe cutremure politice" sustine analistul.

Alte banci din Romania scoase la vanzare

In conditiile in care trebuie sa isi retraga activitatile din toate tarile din regiunea Europei de Est, grupul bancar National Bank of Greece (NBG), care detine 85% din actiunile Bancii Romanesti, cauta cumparator pentru banca.

De asemenea, Volksbanken AG (VBPS), banca mama a Volksbank Romania, are in vedere vanzarea subsidiarei locale dupa ce banca ruseasca Sberbank a cumparat cea mai mare parte din subsidiarele europene ale Volksbank.

"Acestea sunt banci cu cote foarte mici pe piata si ele vor fi pana la urma cuprinse intr-un proces de fuzionare. Din punctul meu de vedere, procesul de fuziune va fi influentat si de marile banci care vor intra in joc pentru a castiga cote de piata. Astfel, bancile mici pot fi atrase intr-o fuziune cu o banca mai mare. Intre ele e mai greu sa fuzioneze pentru ca toate bancile mici vin cu defecte" concluzioneaza Mircea Cosea.

Sursa: Business24.ro

 

 

 

Interviu Mircea Cosea: Acordul cu FMI este mai curand unul politic decat economic

Autor: Larisa Nicolae

 

 

 

Un nou acord cu FMI are in vedere doar capacitatea Romaniei de a se imprumuta mai ieftin, iar relatia pe care vrem sa o innoim cu FMI va intarzia si mai mult trecerea Romaniei spre o cale activa de dezvoltare, a declarat analistul economic Mircea Cosea intr-un interviu acordat Business24.

In opinia sa, Romania este un stat capturat de interese de grup si interese mafiote.

Potrivit afirmatiilor lui Christine Lagarde, economia Romaniei ar trebui alimentata nu doar de exporturi, ci si de consum si investitii. Usor de zis, greu de facut. Poate reprezenta directia sugerata de FMI un impuls suficient de puternic pentru o revigorare a creditarii?

E greu de spus pentru ca doamna Lagarde sustine una si in realitate face alta. Cerintele pe care FMI le are, relativ la Romania, privind restructurarile, privind tot ceea ce inseamna privatizare, sunt inca masuri care nu au nimic de-a face cu relansarea economica.

Este foarte greu sa te bazezi pe consum, atat timp cat nu ai o crestere a veniturilor, atat timp cat nu poti sa controlezi inflatia si somajul, atat timp cat nu poti sa reduci importul de produse vitale. Acestea sunt lucruri care suna frumos, dar in politica economica sunt greu de realizat in Romania, care inca nu si-a gasit nici un fel de orientare spre o relansare economica adevarata.

Care sunt domeniile economice cheie ale Romaniei pe care Guvernul ar trebui sa se concentreze pentru atragerea de investitii?

Este foarte greu de spus, pentru ca directiile pe care Romania le are prin celebrul plan de dezoltare prezentat acum cateva zile sunt destul de periculoase, pentru ca tranforma Romania intr-o tara care produce doar materii prime si energie pentru altii, pentru ca ea nu are industriile necesare pentru prelucrarea acestor bunuri.

Infrastructura si agricultura sunt si ele niste dorinte, fara sa fie puse in practica, pentru ca noi nu am folosit asa cum au folosit bulgarii fondurile europene, noi am cautat alte fonduri, care au fost sifonate.

Deci, deocamdata cred ca singura cale adevarata de relansare a economiei romanesti, nu imediat si nu spectaculos, este o elibereare fiscala mai mare a sectorului privat. Cred ca in sectorul fiscal trebuie sa se gandeasca mai mult, in sensul facilitarii crearii locurilor de munca, pentru ca atunci economia privata isi va gasi drumul spre dezvoltare si spre crearea de locuri de munca.

Deocamdata insa, politica aceasta de restrictie bugetara si faptul ca ne laudam cu un buget cu un deficit foarte mic, nu ma duce cu gandul ca putem astepta in viitor astfel de masuri. Noi vrem sa avem cifre frumoase, ca eventual, ministrii sa fie aplaudati pe la Bruxelles sau prin alta parte, dar in spatele acestor cifre frumoase, adica un deficit foarte mic, se ascunde o realitate foarte sumbra.

In momentul de fata, Romania nu are capacitatea trecerii la o disciplina financiara fara sacrificii foarte mari facute populatiei, si cred ca este momentul in care trebuie sa se intelega ca aceste sacrificii au ajuns la o limita periculoasa. Calcule foarte simple arata ca in iarna viitoare s-ar putea ca intretinerea la un apartament cu trei camere sa coste aproape cat nivelul salariul mediu pe economie.

Sefa FMI a vorbit si despre finantarea economiei si a sustinut necesitatea folosirii fondurilor europene pentru infrastructura. In opinia dvs, are Guvernul parghii, dar si determinare sa lupte cu mafia autostrazilor pentru a impune un sistem european in cazul proiectelor de infrastructura?

Nu. Asa cum am spus inca din 2002, Romania este un stat captiv. Este un stat capturat de interese de grup si interese mafiote. Nu am incredere in guvernarea Ponta, nu am incredere in sensul ca nu are puterea sa se lupte cu mafia.

Nu cred ca exista azi, in Romania, o forta destul de puternica pentru a se lupta cu mafia, nu numai din domeniul infrastructurii ci din toate domeniile, pentru ca aceasta mafie este profund politizata, este sustinuta de interese electorale puternice. Cei care conduc Romania de la guvern sau din parlament sunt prinsi in niste chingi asa puternice, incat practic nu pot sa faca decat ce li se spune sa faca, sau ceea ce convine acestei mafii sa se faca.

Din punctul meu de vedere, Romania este intr-o situatie destul de dificila si nu din punct de vedere economic, ci din punct de vedere al democratizarii vietei economice. Viata economica nu-i democratizata in Romania, nu avem o piata liberea, piata este subordonata interesului politic, a clientelei politice care continua sa isi traga beneficiu nu din relatiile de piata, nu din contracte, ci din clientelism pilitic cu bugetul de stat.

Lagarde a sustinut garantarea creditelor pentru IMM-uri si pentru alte sectoare care nu par atat de "prietenoase la risc", cum vor bancile. Ce fac alte state pentru a incuraja sistemul bancar sa se apropie si de acest sector mai putin prietenos, decat cel al titlurilor de stat?

Alte state au avut grija si sa luam exemplu cazul Poloniei, sa pastreze capital autohton in sistemul bancar si de asigurari. Polonia are o banca de stat foarte importanta, a statului polonez, care nu este guvernata de legea mamei, care este in alta tara.

Bancile din Romania, care sunt sucursale ale bancilor straine, chiar daca dau impresia ca asculta reglementarile BNR, ele de fapt urmeaza politica bancii mama si aceasta politica este de protejare a expunerilor in tarile cu probleme. Si in Romania, considerata o tara inca cu probleme din punct de vedere financiar, protejarea expunerii inseamna implementarea intr-un mod cat se poate de modest in economia reala.

Bancile sunt interesate sa lucreze cu statul pentru ca este un client serios si mai putin interesate sa lucreze cu economia reala. Deci, finantatrea IMM-urilor sufera si din acest punt de vedere. Statul poate sa garanteze si ar face bine sa garanteze creditele IMM-urlor, dar aici apar doua lucruri care sunt greu de realizat: in primul rand disponibilizarea fondurilor si in al doilea rand, din nou, aparitia unor elemente de coruptie pentru ca in categoria IMM vor intra intreprinderi foarte mari care, peste noapte, se impart in zeci de intreprinderi mici si mijlocii.

Lagarde sustine ca ar fi nevoie si de un acord Viena 3 pentru ca IMM-urile din Romania sa aiba parte de finantare. Cum comentati recomandarea?

Nu cred ca este posibil in actualele conditii. Ar fi bine sa fie asa, dar actualele conditii nu sunt favorabile unui nou acord Viena 3. Nu cred ca este posibil pentru ca bancile au inca problemele lor, iar raportul dintre banca centrala europena si bancile comerciale din spatiul Schengen inca nu s-a solutionat in asa fel incat sa dea nastrere la o incredere si la o stabilitate. Este o idee buna, dar greu de pus in practica.

Discursul lui Lagarde s-a concentrat mai putin pe restructurare si privatizare ca alta data si s-a orientat mai mult catre crestere economica. Este FMI multumit de situatia companiilor de stat?

FMI este foarte interesat ca bugetul statului sa fie alimentat de aceste companii considerate serioase, pentru ca, daca bugetul este alimentat, isi primeste si Fondul inapoi banii pe care i-a imprumutat. Companiile de stat din Romania nu trebuie confundate cu companiile de stat din alte tari.

Companiile de stat din Romania merg prost, nu pentru ca sunt de stat, ci pentru ca apartin statului roman, ori statul roman este un stat care conduce companiile sale nu cu experienta managerilor adevarati, ci cu clienti politici. Exista lipsa de competenta, in primul rand, iar in al doilea rand , statul roman considera companile de stat o sursa de venituri pentru alegeri. Ele finateaza partidele, de aceea au intrat intr-o gaura neagra.

FMI vea sa privatizeze aceste societatii cat mai repede ca sa scape de gaurile negre, dar nu il intereseaza ce se intampla dupa, spre exemplu cati someri vor fi care vor contribui dupa la aparitia altei gaurii negre, dar in buget. Nu-l intereaza daca se creeaza o piata monopolista, cum probabil va fi cazul la CFR Marfa. Sunt lucruri pe care guvernantii ar trebui sa le aiba in vedere.

Acordul cu FMI nu este un acord economic decat partial. El este un acord politic in primul rand. Accepti politica Fondului, risti sa devii o tara dependenta pe termen lung si periculos de finantele internationale si de pietele globale, care nu intotdeauna sunt prietenoase. Cred ca in acest moment, in acest acord pe care guvernul vrea sa il faca, ar trebui mai multa nuantare si mai multa atentie.

Eu nu cred insa ca mai este nevoie. Acest acord are in vedere doar capacitatea Romaniei de a se imprumuta mai ieftin. Daca mai facem inca un acord, de preventie probabil, este un lucru care nu ar avea decat un singur avantaj, acela care ar da Romaniei o mai mare credibilitate pe piata internationala. Dar, pentru Romania nu cred ca este bine, pentru ca in interior se va practica in continuare un regim de austeritate mascat, nu ca inainte, nu atat de dur, dar care ar duce la o crestere importanta a somajului si la o inflamare serioasa a climatului social.

 

 

Mircea Coșea

22 februarie 2014

 

 

                       Legea terenurilor agricole : trădare sau prostie ?             

 

 

 

Camera Deputaţilor a adoptat cu 256 de voturi "pentru" și doar 51 de voturi "împotrivă" proiectul Legii terenurilor agricole.
     Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a spus, în plen, că este o lege foarte bună şi că a profitat de cererea de reexaminare a preşedintelui pentru a simplifica şi mai mult procesul de vânzare a terenurilor aflate în extravilan. "Cu alte cuvinte, cetăţeanul care doreşte să vândă nu trebuie să facă decât un singur drum la primărie, unde trebuie să meargă cu oferta pe care o are pentru vânzarea terenului respectiv, după care aşteaptă acasă, primăria îi va transmite acasă, pe cale poştală, avizul pentru vânzare sau dacă sunt alte problem” a precizat ministrul.

    Deci, este simplu, bine și frumos !

    Am devenit și mai europeni iar domnul ministru și mai lăudat pentru grija pe care o poartă agriculturii românești.

   Consider adoptarea acestei legi de către clasa politică aflată în present la guvernare ca pe un act iresponsabil posibil de explicat fie prin trădarea interesului național, fie prin incompetență și prostie.
  Nu sunt adeptul și nici măcar simpatizantul celor care încearcă să atace actul de vânzare a terenului românesc către străini prin aclamarea patriotardă a nevoii exclusive de păstrare a patrimoniului național doar în posesia cetățenilor români. Mi se pare comică și desuetă apelarea la poeziile lui George Cojbuc sau la luptele
”seculare” ale străbunilor noști pentru pământ.
  Lumea s-a schimbat mult și, volens nolens, trebuie să admitem libera circulație a capitalului și legile pieței globalizate dar, există limite și nuanțe de care trebuie să ținem seama.
 Mă așteptam ca cei care au votat să aibă în vedere măcar două evenimente relative recente. Primul este creșterea economică record a României în 2013, unanim acceptată ca fiind rezultatul aproape exclusive al producției agricole. Al doilea este faptul că tot în 2013, Petrom a obținut și el un profit record dar care în cea mai mare măsură a fost capitalizat nu în România ci de către OMV în Austria. Este cunoscut faptul că Petrome a înregistrat anul trecut câştiguri istorice de aproape 1,1 miliarde euro, și că a generat  jumătate din profitul OMV. Profiturile record ale companiei Petrom demonstrează că OMV a făcut "afacerea secolului" în urmă cu zece ani. Statul român s-a ales la momentul tranzacţiei din 2004 cu suma de 669 milioane euro, dintr-o valoare totală a tranzacţiei de 1,5 miliarde euro.

  Nimic din aceste cifre nu a trezit atenția parlamentarilor ?

  Concluzia este însă extreme de simplă : pe de o parte, tragem concluzia că agricultura este cel mai important element  de creștere, fiind, de departe, cel mai reprezentativ factor de avantaj comparativ de care dispunem; pe de altă parte,reieșe foarte clar faptul că vânzarea resurselor natural și minerale   (hidrocarburi, teren agricol) conduce la pierderea substanțială a capacității României de a capitaliza în interiorul și în favoarea țării valoarea adăugată obținută prin explotarea propriilor resurse.

  Nici un străin nu va pleca cu perolul nostru în canistră sau cu pământul în sacoșe dar, prin vânzarea resurselor, va pleca cu rodul folosirii acestora, privând economia românească de posibilitatea finanțării politicilor economice și sociale. În timp ce OMV se autofinanțează prin petrolul românesc, statul roman nu se poate finanța decât prin împrumuturi externe, cu consecințe dramatice asupra viitorului.
 O țară nu are șanse să se dezvolte sănătos și durabil decât în măsura în care reușește să capitalizeze intern rezultatele valorificării resurselor sale ( naturale, intelectuale, cultural,etc)
 Legea vânzării pământului lezează orgoliile naționale dar mult mai important este faptul că reprerzintă încă o lovitură dură dată societății și economiei românești în eforturile lor de a capitaliza intern rodul muncii și resurselor noastre.

 Nu reușim să uităm celebrul și umilitorul refren : munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă.

------------------------------------- 

                              

Mircea Coșea

21 februarie 2014

 

                               La ce este bună creșterea economică ?

 

    Poate vă întrebați la ce este bună creșterea economică, adică a PIB-ului ?

    Simplu : la dezvoltare.
    Poate vă mai întrebați și la ce este bună dezvoltarea ?
    Simplu : la obținerea unei stări mai bune a economiei care , direct sau indirect, duce la o îmbunătățire a condițiilor de viață ale populației.
     Dar poate vă întrebați și la ce este bună această creștere economică record de peste 3% a economiei românești  dacă nu a contribuit cu nimic nici la dezvoltare și nici la îmbunătățirea condițiilor de viață ?
    Într-adevăr, deși s-a întregistrat o creștere record, economia românească nu a reușit să aducă nimic în plus populației. Ba din contră, situația s-a înrăutățit din punctul de vedere al puterii de cumpărare și în foarte scurt timp, pentru a acoperi găurile din buge,t se vor introduce acciza pe carburant și așa numitul impozit pe stâlp. Explicația este deja cunoscută. A fost doar o creștere conjuncturală fără efecte imediate și nici de perspectivă asupra stării economiei.
   Dar a fost o creștere !
   O creștere care ne-a situat pe primul loc în Europa.
   Oricum am lua-o , este un succes și un argument de netăgăduit în favoarea imaginii României. Nu este de neglijat faptul că România a reușit să fie mai dinamică decât toți ceilalți 27 membrii ai UE.
   Iată că mai avem un răspuns la întrebarea inițială : la ce este bună creșterea economică ? Este bună și pentru imagine. În primul rând pentru imaginea pe piețele de capital. Încrederea investitorilor și a creditorilor externi crește față de potențialul românesc, crește încredere în capacitatea de dezvoltare a pieței interne și, în consecință, față de capcitatea de valorificare mai bună a  capitalului investit în România decât în alte țări care n-au reuși să crească atât de mult. Piața de capital este mai interesată de cifra creșterii decât de modul cum ea se reflectă în viața de zi cu zi a populației.
   Este un moment important pentru schimbarea conceptului de guvernare. Sub aureola creșterii record, guvernul ar putea declanșa o politică mai dinamică și mai agresivă de atragere a capitalului străin și de obținere a unor credite cu bobânzi mici pentru finanțarea programelor de investiții.
  Din păcate, suntem pe punctul de a pierde această șansă deoarece pentru orice investitor atractivitatea unei zone nu este dată doar de ritmul de creștere ci și de un alt important ” indicator” al siguranței investiției care este stabilitatea politică.
  Nu este nevoie să scriu nici măcar o frază despre stabilitatea politică. Ceea ce se întămplă în prezent la nivelul coaliției de guvernare a ajuns un fel de ” breaking news comic” pentru oricine dintre noi. Încet dar sigur, clasa noastră politică distruge orice șansă de a valorifica ceea ce ne-a dat Dumnezeu, căci de la el avem creșterea economică record. Fără ploile Lui n-am fi avut cu ce să ne lăudăm.

  Bună e vorba aia : Dumnezeu îți dă dar nu-ți bagă în traistă.

-------------------------------

 

 

 

     

In memoriam                                                 

 

                                                        TITA

 

    A plecat dintre noi actrița Ruxandra Sireteanu.

    Eu îi spuneam Tita. Așa i se spunea când, cu mulți ani în urmă, a fost colegă de clasă și cea mai bună prietenă cu sora mea . Și sora mea a plecat dintre noi. A plecat demult, în 1980. Nu m-am mai văzut cu Tita după moartea surorei mele dar i-am urmărit cariera. O carieră strălucită, demnă de talentul și cultura sa , necontaminată de microbul cabotinismului din arta economiei de piață.

  Nu a fost o vedetă de televiziune și nici nu i-a acordat primăria o stea pe asfalt, nu a făcut publicitate farmaciilor și nici nu a fost invitată la Măruță. Nici măcar nu a fost ” profesor” la vreo media academy.
 Și-a trăit viața cu demnitatea celui care a înțeles că actorul trebuie să rămână actor chiar dacă teatrul devine un SRL sau un IMM.
 A înțeles că actorul este unul dintre principalii artizani ai actului de importanță națională a culturalizării cetățeanului de rând, a celui care prin teatru poate lua contact cu marile valori culturale ale umanității, uitate de multe ori în ultimii douăzeci de ani sub presiunea manelistică și telenovelistică.
Tita a fost fata unui alt adevărat actor : maestrul Nicolae Sireteanu. De la el a moștenit nu numai talentul ci și respectul față de spectator. Artistul emerit  Nicolae Sireteanu venea săptămânal la școala unde învăța fiica sa pentru a se întâlni cu copiii. Spunea că pentru a deveni ” spectator de teatru” trebuie să te pregătești din copilărie prin cât mai multă lectură și, mai ales, prin obținerea capacității de a înțelege personajul nu ca pe un individ izolat ci ca pe un simbol al unei situații.
 Îmi amintesc că am asistat la o astfel de întâlnire de la școala surorii mele când maestrul Sireteanu a explicat ce a vrut să spună Eminescu în Scrisoarea a III-a și cum ar trebui să fie recitată. Spunea că Eminescu nu a vrut să descrie o bătălie ci modul demn în care voivodul  Mircea aborda bătălia cu otomanii. Cred că aveam vreo 10-12 ani dar îmi amintesc că m-a făcut să mă simt mândru că mă chema ca pe voivod iar, mai tărziu, am cumpărat cu cinci lei de la librăria care se afla pe locul actualului Hotel Dorobanți ( Howard-Johnson) poeziile lui Eminescu în Editura pentru toți. Fără îndoială  Nicolae Sireteanu a contribuit la orientarea lecturii mele la acea vârstă

  Odată cu Ruxandra Sireteanu se stinge o familie de actori.

  O familie care a lăsat mult în urmă și căreia îi datorăm mult.

Petrolul românesc îi îmbogăţeşte pe austrieci

Actualitate Companii - Andreea Stoica / andreea.stoica@curierulnational.ro
(citeste alte articole de acelasi autor »)

Petrom a avut anul trecut un profit-record de  aproape 1,1 miliarde euro, jumătate din bani mergând la grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al companiei
Coşea: Profitul-record este rezultatul unui mediu prielnic pe care ţara noastră îl oferă companiilor, prin redevenţe mici şi printr-o piaţă nereglementată
"Deşi România nu înregistrează o creştere economică importantă, preţul la combustibil este în continuă creştere"

Petrolul românesc îi îmbogăţeşte pe austrieci, în condiţiile în care Petrom a avut şi în 2013 o contribuţie importantă la profitul acţionarului său majoritar, OMV. Activând pe o piaţă nereglementată, un nivel al redevenţelor foarte mic şi preţuri în creştere la carburanţi, România este un loc "prielnic" în care corporaţiile să facă profit şi pe care să îl transfere proprietarilor din alte ţări.
Petrom a anunţat astăzi un profit net record de aproape 1,1 miliarde de euro, în creştere cu 13% faţă de 2012. Din cele 1,085 miliarde euro profit atribuibil acţionarilor, compania austriacă cu deţinere majoritară la Petrom, OMV, va primi circa 553 milioane euro, iar statul român şi Fondul Proprietatea, care au fiecare câte 20%, vor primi câte 217 milioane euro. Restul acţionarilor, care au în total 9,35% din SNP, vor împărţi aproximativ 100 mil. euro.
Astfel, profitul-record anunţat de Petrom este rezultatul unui mediu prielnic pe care ţara noastră îl oferă companiilor, prin redevenţe mici şi printr-o piaţă nereglementată şi neconcurenţială.
Analistul economic Mircea Coşea a declarat pentru Curierul Naţional că profitul-record de aproape 1,1 miliarde de euro nu este surprinzător. "Deşi România nu înregistrează o creştere economică importantă, preţul la combustibil este în continuă creştere", a spus acesta, adăugând că Petrom nu a avut anul trecut investiţii la nivelul pe care l-a promis.
"Piaţa distribuţiei de carburanţi nu este o piaţă liberă, ci una în care există un monopol, o înţelegere privind preţurile", a mai spus Mircea Coşea.

Companiile îşi fac jocul după propriile reguli

Analistul economic a explicat că Petrom activează pe o piaţă care nu este reglementată cum ar trebui, deşi Consiliul Concurenţei a început să analizeze această industrie, nu a ajuns încă la nişte concluzii finale şi nici nu a luat măsurile pe care ar fi trebuit să le ia.
"Există un climat bun pentru ca aceste companii să aibă profituri-record şi pentru că redevenţele sunt mici", a completat Mircea Coşea, adăugând că  în aceste condiţii profitul Petrom va continua să fie şi mai ridicat în următorii ani.
Potrivit acestuia, Petrom este un posibil investitor serios, dar până atunci, în contextul în care piaţa este neconcurenţială, creşterea profiturilor este un rezultat al faptului că jucătorii îşi fac jocul după propriile reguli.
"Petrom are un program de investiţii promiţător, iar dacă Guvernul se ţine de cuvânt şi nu mai impozitează profitul reinvestit, compania ar putea deveni un investitor serios", a încheiat Mircea Coşea.